Cafeaua fara zahar
Maria, în ziua ei liberă de la munca, a ieșit împreună cu prietena ei Lore la o cafea.
Au ales sa meargă la cafeneaua Prăjitorul din Oz. Aparent aveau o oferta până în ora 12 la iced coffee și de ce sa nu profite și ele de aceasta ocazie. Cafeaua comandata de Loredana a fost gata prima, iar pentru cafeaua Mariei au folosit cuburi de gheață dintr-o serie nouă, proaspăt înghețată. Cele doua domnișoare, tinere, frumoasa și absolut adorabile,s-au așezat la o masa de pe terasa pentru a vorbi despre una, despre alta, despre unul, despre altul și despre organizarea altor ieșiri în cadrul grupului din care făceau parte amândouă.
-Ar fi frumos sa ne mai adunam asa, multi, spuse Lore. Parcă nu-i la fel de frumos dacă ne adunam doar 5-6.
-Stiu, dar e cam greu. Daca vine el, ea s-ar putea sa nu vina. Trebuie sa se întâmple ceva spectaculos ca sa ne adunam cu toții.
-Ei creca. Ne-am adunat atunci și cred ca atât va rămâne.
-Nu sta suparata. Nu se știe niciodată ce rezerva viitorul, spuse Maria încurajator.
Discuțiile au continuat pană când Lore a plecat la munca, iar Maria s-a îndreptat spre stația de tramvai.
În drum spre stație, ea începuse sa amețească puțin, parcă avea senzația ca ori tot ce era în jurul ei se mărea, ori ea se micșora. Încetul cu încetul s-a îndreptat spre geamul unui magazin și văzându-și reflexia a realizat ce se întâmplase. Se transformase într-o buburuză. Maria era acum o buburuză micuță și roșie. Noroc că în noua ei forma nu putea fi înțeleasă de oamenii obișnuiți. Înjurăturile ar fi lăsat pe oricine șocat și oripilat.
‘Nu pot sa cred ca mi se intampla asa ceva. De ce eu? Sigur o fi vreo zeitate la mijloc, ca data trecută cu Uber-ul. Sigur moșneagul a pus pe cineva sa ma transforme pentru ca i-am dat un scor mic. Ce ar trebui sa fac? Alex! Cred ca el ar putea sa mă ajute. A mai avut legătură cu zeitățile. Trebuie sa il gasesc. Dacă îmi amintesc bine, spunea ca se întâlnești cu Gabi prin zona.’
Alex il astepta pe Gabi la un semafor, cu un bidon de cola in mana. Maria, într-un fel sau altul l-a găsit pe strada, dar nefiind obișnuită cu zburatul a aterizat fix pe bidon. Atunci Alex a ridicat bidonul, pentru a lua o gura de cola, cu tot cu Maria care încerca din greu sa nu cada de pe recipient. Imediat a observat buburuza atașată și incepuse sa o analizeze.
-Salut! spuse Gabriel care abia ajunse. Ce faci?
-Bună! Mă uit la buburuza asta care tot se plimba pe bidon. Tu?
-Am venit de la camin. Stai sa ii fac o poza și sa ii trimit Mariei. Parcă ei îi plăceau.
-Cred ca asta e Maria.
‘Ce? Cum și-a dat seama?’
-Cine? Buburuza?
-Da. Nu știu cum, dar am senzația ca a fost transformata fără să vrea.
‘Da! De o zeitate razbunatoare.’
-Dar nu de o zeitate, a continuat Alex ingandurat. Cred ca a fost pe la Prăjitorul din Oz și a băut din greșeală ceva ce nu trebuia. Dacă se întoarce acolo sigur va putea reveni la normal.
‘Spui sa ma intorc acolo. Am inteles. Multumesc!’
-Alex, cred ca ai stat prea mult cu capul în soare. Hai sa mergem!
-Ok. Hai, buburuză! Zboara ca sa pot arunca bidonul la cos.
‘Am zburat! Nu știu cum de a putut sa ma ajute, dar ma bucur ca a făcut-o. Cam ciudățel mai e băiatul ăsta.’
Intre timp, la cafenea, patronul venise în vizita pentru o mica inspecție. Totul părea a fi în regulă pană când a deschis ușa de la congelator.
-Vali! Vino putin pana la mine.
-Imediat, sefu’!
-Ai folosit cumva gheata din recipientul verde pentru comanda cuiva?
-Nu mai erau cuburi în cele roșii, asa ca ma zis ca nu-i problema dacă iau de acolo.
-Ce-ai făcut, bă omule? Ți-am spus de la început sa folosești doar cele din recipientele roșii. Cele verzi sunt rezerva mea personala.
-E doar gheata.
-Nu-i doar… Nu mai conteaza. Spune-mi pe cine ai servit si cum arata.
-Era o tipă. Blondă,parul scurt, scundă, bunăciune. Am vrut sa ii cer numărul de telefon.
-Si? L-ai cerut?
-Nu. mi-ai spus sa nu mai fac asta pentru ca mă vei omorî dacă îți înșel nepoata.
-Fix atunci ti-ai gasit sa ma asculti? Lasă așa. Poate reușesc sa o găsesc pana nu e prea târziu. Lasă ușa deschisa și nu cumva sa mai folosești gheata aia!
Proprietarul a fugit in cautarea Mariei.
Aproximativ 5 minute mai târziu își făcu și ea apariția în cafenea.
‘Acum ce ar trebui sa fac? Nu mi-a spus cu cine trebuie sa vorbesc. Of!’
Lângă Maria venise în zbor o viespe mai mare și cu o înfățișare amenințătoare.
‘Nu! Te rog eu nu te apropia. Nu veni langa mine.’
-Hei! Nu te speria, buburuză mică. Lasă-mă să ghicesc. Esti un om transformat in buburuză, nu?
-Da! Stai putin. Ma intelegi?
-Normal. Eu sunt Veronica.
-Maria.
-Incantata de cunostinta!
-La fel! Și tu ai fost transformata fara sa vrei?
-Eu? Nu. Lunar ma transform asa. Imi permite sa imi etalez silueta de viespe, la propriu. Si zborul. Ador sa zbor.
-Inseamna ca stii cum sa revin la normal?
-Desigur! Sotul meu are leacul. E vrajitor si patronul cafenelei. Momentan e plecat, dar se intoarce el. Apropo, cum de te-ai transformat?
-Am baut un iced coffee aici si pe drum am inceput sa ma transform.
-Of, Vali. Iar ai facut ce nu trebuia.
-Vali? întrebase Maria nedumerita.
-Cel care te-a servit. E căsătorit cu nepoata soțului meu. Încearcă el sa facă ceva bun, dar de multe ori mai mult strica. Sunt sigura ca s-a atins de cuburile de gheata interzise.
-Cuburi de gheata interzise? întrebase Maria și mai nedumerita.
-Draga mea, cu sa îți explic eu? Vrăjitorii când fac cate o petrecere, amesteca diferite băuturi cu câteva cuburi de gheata făcute dintr-o poțiune magica și se transforma în diferite insecte, în funcție de băutură. La finalul petrecerii se aduna cu toții în jurul unui bol cu antidot și încep sa bea din el ca sa revină la normal. E oarecum distractiv, după ce te obișnuiești cu senzațiile.
-Am înțeles acum. Mulțumesc ca mi-ai clarificat lucrurile.
-Cu placere!
Cele doua au continuat sa discute pana își făcu apariția proprietarul. Acesta s-a dus direct la vespia si buburuza de pe masa.
-Vali, mergi in pauza!
-Dar nu e…
-Pleaca!
-Am plecat!
-Buna, dragul meu! spuse Veronica.
-Buna, iubirea mea! Vad ca ne-ai gasit buburuza.
-Noroc de mine. Drăguța de ea era asa speriata când am găsit-o. Ti-am spus eu sa nu il mai lasi nesupravegheat pe Vali.
-Imi pare rau. De maine caut un manager sa îl supravegheze. Ma duc sa aduc leacul.
-Bun! Se intoarce repede, Maria, iar tu vei reveni la normal.
‘In sfarsit!’
-Draga, cred ca avem o mica problema. Mai am destul doar pentru o persoana.
-Și ce mai astepti? Da-i fetei potiunea.
-Dar abia peste 2 săptămâni mai pot face rost de o doza noua. Pana atunci vei fi nevoit sa ramai o viespe.
-Și?
-Pai, azi e ziua mea și știi tu… e chestia aia pe care o faci… știi la ce ma refer.
-Dacă nu ii dai ei, nu mai vezi nimic de la mine. Nici de aniversare, nici la crăciun. Adio sex. Săraca fata a indurat destule din cauza ta și nu e corect sa mai stea în starea asta mai mult decât trebuie.
-Dar…
-Ok, bine. Lasa, lasa. Avea dreptate mama.
-Of, bine. Ii dau ei leacul.
-Mai repede pana nu ma razgandesc.
Astfel Maria a primit antidotul și la scurt timp a revenit la normal, în toată splendoarea ei.
-Îmi cer mii de scuze pentru cele întâmplate și chiar dacă nu e de ajuns, vreau sa îți ofer un card de 15…
Viespea începuse sa bazaie violent.
-Am vrut sa spun 50% reducere la fiecare achiziție din cafeneaua noastră, pe viata. Îmi cer scuze încă o data pentru cele întâmplate.
-Ma bucur doar ca am revenit la normal. Multumesc pentru card. Veronica, iți mulțumesc mult și sper sa ne auzim pe la o cafea cat mai curând.
Maria s-a îndreptat spre stație, a luat primul tramvai și când a ajuns acasă s-a băgat la somnul bine meritat.
Epilog
Legenda spune ca din acea zi, Maria nu a mai băut iced coffee deloc și a ales sa aștepte sa se răcească cafeaua singura pentru a o putea bea rece.
Au ales sa meargă la cafeneaua Prăjitorul din Oz. Aparent aveau o oferta până în ora 12 la iced coffee și de ce sa nu profite și ele de aceasta ocazie. Cafeaua comandata de Loredana a fost gata prima, iar pentru cafeaua Mariei au folosit cuburi de gheață dintr-o serie nouă, proaspăt înghețată. Cele doua domnișoare, tinere, frumoasa și absolut adorabile,s-au așezat la o masa de pe terasa pentru a vorbi despre una, despre alta, despre unul, despre altul și despre organizarea altor ieșiri în cadrul grupului din care făceau parte amândouă.
-Ar fi frumos sa ne mai adunam asa, multi, spuse Lore. Parcă nu-i la fel de frumos dacă ne adunam doar 5-6.
-Stiu, dar e cam greu. Daca vine el, ea s-ar putea sa nu vina. Trebuie sa se întâmple ceva spectaculos ca sa ne adunam cu toții.
-Ei creca. Ne-am adunat atunci și cred ca atât va rămâne.
-Nu sta suparata. Nu se știe niciodată ce rezerva viitorul, spuse Maria încurajator.
Discuțiile au continuat pană când Lore a plecat la munca, iar Maria s-a îndreptat spre stația de tramvai.
În drum spre stație, ea începuse sa amețească puțin, parcă avea senzația ca ori tot ce era în jurul ei se mărea, ori ea se micșora. Încetul cu încetul s-a îndreptat spre geamul unui magazin și văzându-și reflexia a realizat ce se întâmplase. Se transformase într-o buburuză. Maria era acum o buburuză micuță și roșie. Noroc că în noua ei forma nu putea fi înțeleasă de oamenii obișnuiți. Înjurăturile ar fi lăsat pe oricine șocat și oripilat.
‘Nu pot sa cred ca mi se intampla asa ceva. De ce eu? Sigur o fi vreo zeitate la mijloc, ca data trecută cu Uber-ul. Sigur moșneagul a pus pe cineva sa ma transforme pentru ca i-am dat un scor mic. Ce ar trebui sa fac? Alex! Cred ca el ar putea sa mă ajute. A mai avut legătură cu zeitățile. Trebuie sa il gasesc. Dacă îmi amintesc bine, spunea ca se întâlnești cu Gabi prin zona.’
Alex il astepta pe Gabi la un semafor, cu un bidon de cola in mana. Maria, într-un fel sau altul l-a găsit pe strada, dar nefiind obișnuită cu zburatul a aterizat fix pe bidon. Atunci Alex a ridicat bidonul, pentru a lua o gura de cola, cu tot cu Maria care încerca din greu sa nu cada de pe recipient. Imediat a observat buburuza atașată și incepuse sa o analizeze.
-Salut! spuse Gabriel care abia ajunse. Ce faci?
-Bună! Mă uit la buburuza asta care tot se plimba pe bidon. Tu?
-Am venit de la camin. Stai sa ii fac o poza și sa ii trimit Mariei. Parcă ei îi plăceau.
-Cred ca asta e Maria.
‘Ce? Cum și-a dat seama?’
-Cine? Buburuza?
-Da. Nu știu cum, dar am senzația ca a fost transformata fără să vrea.
‘Da! De o zeitate razbunatoare.’
-Dar nu de o zeitate, a continuat Alex ingandurat. Cred ca a fost pe la Prăjitorul din Oz și a băut din greșeală ceva ce nu trebuia. Dacă se întoarce acolo sigur va putea reveni la normal.
‘Spui sa ma intorc acolo. Am inteles. Multumesc!’
-Alex, cred ca ai stat prea mult cu capul în soare. Hai sa mergem!
-Ok. Hai, buburuză! Zboara ca sa pot arunca bidonul la cos.
‘Am zburat! Nu știu cum de a putut sa ma ajute, dar ma bucur ca a făcut-o. Cam ciudățel mai e băiatul ăsta.’
Intre timp, la cafenea, patronul venise în vizita pentru o mica inspecție. Totul părea a fi în regulă pană când a deschis ușa de la congelator.
-Vali! Vino putin pana la mine.
-Imediat, sefu’!
-Ai folosit cumva gheata din recipientul verde pentru comanda cuiva?
-Nu mai erau cuburi în cele roșii, asa ca ma zis ca nu-i problema dacă iau de acolo.
-Ce-ai făcut, bă omule? Ți-am spus de la început sa folosești doar cele din recipientele roșii. Cele verzi sunt rezerva mea personala.
-E doar gheata.
-Nu-i doar… Nu mai conteaza. Spune-mi pe cine ai servit si cum arata.
-Era o tipă. Blondă,parul scurt, scundă, bunăciune. Am vrut sa ii cer numărul de telefon.
-Si? L-ai cerut?
-Nu. mi-ai spus sa nu mai fac asta pentru ca mă vei omorî dacă îți înșel nepoata.
-Fix atunci ti-ai gasit sa ma asculti? Lasă așa. Poate reușesc sa o găsesc pana nu e prea târziu. Lasă ușa deschisa și nu cumva sa mai folosești gheata aia!
Proprietarul a fugit in cautarea Mariei.
Aproximativ 5 minute mai târziu își făcu și ea apariția în cafenea.
‘Acum ce ar trebui sa fac? Nu mi-a spus cu cine trebuie sa vorbesc. Of!’
Lângă Maria venise în zbor o viespe mai mare și cu o înfățișare amenințătoare.
‘Nu! Te rog eu nu te apropia. Nu veni langa mine.’
-Hei! Nu te speria, buburuză mică. Lasă-mă să ghicesc. Esti un om transformat in buburuză, nu?
-Da! Stai putin. Ma intelegi?
-Normal. Eu sunt Veronica.
-Maria.
-Incantata de cunostinta!
-La fel! Și tu ai fost transformata fara sa vrei?
-Eu? Nu. Lunar ma transform asa. Imi permite sa imi etalez silueta de viespe, la propriu. Si zborul. Ador sa zbor.
-Inseamna ca stii cum sa revin la normal?
-Desigur! Sotul meu are leacul. E vrajitor si patronul cafenelei. Momentan e plecat, dar se intoarce el. Apropo, cum de te-ai transformat?
-Am baut un iced coffee aici si pe drum am inceput sa ma transform.
-Of, Vali. Iar ai facut ce nu trebuia.
-Vali? întrebase Maria nedumerita.
-Cel care te-a servit. E căsătorit cu nepoata soțului meu. Încearcă el sa facă ceva bun, dar de multe ori mai mult strica. Sunt sigura ca s-a atins de cuburile de gheata interzise.
-Cuburi de gheata interzise? întrebase Maria și mai nedumerita.
-Draga mea, cu sa îți explic eu? Vrăjitorii când fac cate o petrecere, amesteca diferite băuturi cu câteva cuburi de gheata făcute dintr-o poțiune magica și se transforma în diferite insecte, în funcție de băutură. La finalul petrecerii se aduna cu toții în jurul unui bol cu antidot și încep sa bea din el ca sa revină la normal. E oarecum distractiv, după ce te obișnuiești cu senzațiile.
-Am înțeles acum. Mulțumesc ca mi-ai clarificat lucrurile.
-Cu placere!
Cele doua au continuat sa discute pana își făcu apariția proprietarul. Acesta s-a dus direct la vespia si buburuza de pe masa.
-Vali, mergi in pauza!
-Dar nu e…
-Pleaca!
-Am plecat!
-Buna, dragul meu! spuse Veronica.
-Buna, iubirea mea! Vad ca ne-ai gasit buburuza.
-Noroc de mine. Drăguța de ea era asa speriata când am găsit-o. Ti-am spus eu sa nu il mai lasi nesupravegheat pe Vali.
-Imi pare rau. De maine caut un manager sa îl supravegheze. Ma duc sa aduc leacul.
-Bun! Se intoarce repede, Maria, iar tu vei reveni la normal.
‘In sfarsit!’
-Draga, cred ca avem o mica problema. Mai am destul doar pentru o persoana.
-Și ce mai astepti? Da-i fetei potiunea.
-Dar abia peste 2 săptămâni mai pot face rost de o doza noua. Pana atunci vei fi nevoit sa ramai o viespe.
-Și?
-Pai, azi e ziua mea și știi tu… e chestia aia pe care o faci… știi la ce ma refer.
-Dacă nu ii dai ei, nu mai vezi nimic de la mine. Nici de aniversare, nici la crăciun. Adio sex. Săraca fata a indurat destule din cauza ta și nu e corect sa mai stea în starea asta mai mult decât trebuie.
-Dar…
-Ok, bine. Lasa, lasa. Avea dreptate mama.
-Of, bine. Ii dau ei leacul.
-Mai repede pana nu ma razgandesc.
Astfel Maria a primit antidotul și la scurt timp a revenit la normal, în toată splendoarea ei.
-Îmi cer mii de scuze pentru cele întâmplate și chiar dacă nu e de ajuns, vreau sa îți ofer un card de 15…
Viespea începuse sa bazaie violent.
-Am vrut sa spun 50% reducere la fiecare achiziție din cafeneaua noastră, pe viata. Îmi cer scuze încă o data pentru cele întâmplate.
-Ma bucur doar ca am revenit la normal. Multumesc pentru card. Veronica, iți mulțumesc mult și sper sa ne auzim pe la o cafea cat mai curând.
Maria s-a îndreptat spre stație, a luat primul tramvai și când a ajuns acasă s-a băgat la somnul bine meritat.
Epilog
Legenda spune ca din acea zi, Maria nu a mai băut iced coffee deloc și a ales sa aștepte sa se răcească cafeaua singura pentru a o putea bea rece.
Comments
Post a Comment